Colposcopia e o metoda de investigare a colului uterin, vaginului si, in anumite cazuri, a vulvei sub microscop si dupa aplicare de acid acetic diluat si, apoi, solutie Lugol. Scopul ei e de a identifica leziunile cu potential de progresie catre cancer si de a stabili un algoritm de management al cazului cit mai corect, astfel incit acest potential sa fie redus la minim.
E o investigatie care necesita o dotare specifica, presupune timp in plus si personal medical calificat si cu experienta clinica suficient de mare pentru a avea rezultate semnificative. Aceste aspecte nu o fac eligibila pentru screening-ul leziunilor precanceroase, pentru care citologia Babes-Papanicolau ramine standardul, colposcopia urmind sa fie utila insa in cazul detectarii anomaliilor citologice.
Materialul necesar e reprezentat de:
- Colposcop de diverse tipuri si cu diverse puteri de marire, cu sau fara posibilitate de a stoca imaginile
- Specul, pensa cu brate lungi, pensa de col, biotom,
- Electrocauter
- Acid acetic si solutie Lugol
- La nivelul colului se evalueaza colposcopic patru elemente:
- Mucoasa originara, epiteliul exocolului
- Epiteliul cilindric, al endocolului (poate necesita deschiderea orificiului extern al colului cu o pensa)
- Jonctiunea scuamo-cilindrica, locul in care cele doua mucoase, a exocolului si a endocolului, vin in contact si care migreaza in decursul vietii
- Zona de transformare, cuprinsa intre jonctiunea scuamo-cilindrica initiala si cea actuala
Toate aceste elemente trebuie vizualizate pentru a declara examinarea ca fiind “satisfacatoare”. In caz de colposcopie nesatisfacatoare se evalueaza biopsic endocolul. Indicatiile colposcopiei:
- Femei cu anomalii citologice(din screening)
- Femei cu anomalii citologice(din supraveghere)
- Abuz sexual (preferabil trimiterea spre serviciul de medicina legala)
- Polipi ai tractului genital
- Imagini suspecte(veruci,ulcere,leucoplazii)
- Evaluare preoperatorie la paciente neinvestigate sau insuficient investigate in screening
- Se indica colposcopia daca apar in screening-ul citologic:
- ASCUS repetat (la 4-6 luni)
- ASCUS cu HPV-HR pozitiv
- ASC-H
- AGC de orice tip
- AIS
- L-SIL
- H-SIL
- Suspiciune citologica de carcinom
- Se indica colposcopia daca apar in supravegherea citologica:
- Cito = ASCUS la citologie de control dupa colposcopie initiala negativa
- Cito = ASCUS in supravegherea L-SIL confirmate histologic
- Cito = ASCUS la control postterapeutic
- HPV-HR persistent la 1 an post terapie
Exista cazuri in care, in ciuda unor citologii negative, se considera ca e necesara colposcopia, mai ales pentru stabilirea conduitei (supraveghere/biopsie) sau pentru stabilirea locului din care se va preleva proba histologica (biopsie):
- Proliferari neregulate, singerinde
- Col dur
- Col fixat
- Aspect clinic de leucoplazie, ulcere, veruci
Colposcopia e utila si in cazuri speciale:
- SARCINA - cind se pot efectua biopsii in caz de leziuni de grad inalt sau suspiciune de invazie, cu interzicerea chiuretajului endocervical, urmind sa se faca reevaluarea postpartum
- ATROFIA (in menopauza) - apare frecvent citologie anormala din cauza conditiilor speciale, colposcopia fiind de asemenea frecvent catalogata ca nesatisfacatoare, aspectul ameliorindu-se dupa tratament trofic
- ADOLESCENTE - cu citologie L-SIL, cind se poate, ca alternativa la colposcopia imediata, repeta citologia la 6 luni sau testa HPV-HR la un an
- LEZIUNI EXTRACERVICALE - vagin sau vulva
Trebuie retinut ca orice tratament ablativ (diatermocauterizare, ablatie laser) sau excizional (ERAD, LLETZ, conizatie electrica sau cu bisturiul-metoda clasica) trebuie sustinut citologic si colposcopic si documentat histologic, prin biopsie. Astfel, tentatia de a aplica metode excizionale in cazuri cu citologie negativa, doar pe baza unui aspect vizual suspect, trebuie temperata, stiut fiind ca femeile tinere care au suferit o interventie pe col (diatermocauterizare- DC, ERAD) au risc de nastere prematura la o sarcina viitoare si ca orice interventie de acest gen face o colposcopie viitoare greu de interpretat.
