Analiza de situaţie ocazionată de campania pentru celebrarea Săptămânii Mondiale a Alăptării

SĂPTĂMÂNA MONDIALĂ A ALĂPTĂRII

1-7 august 2017


ÎMPREUNĂ SUSȚINEM ALĂPTAREA


A 25-a celebrare a „Săptămânii Mondiale a Alăptării”, din 2017, este despre a activa împreună în scopul binelui comun.

Parteneriatul Durabil și Statul de Drept

În 2016, WABA a început „călătoria” de 15 ani pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), prin conectarea fiecăruia dintre aceste obiective la alăptare. Dar, nu putem realiza o dezvoltare durabilă fără parteneriate cu mai multe nivele , la toate eșaloanele.

Această acțiune face apel la avocați, activiști, factori de decizie și participanți, pentru crearea parteneriatelor noi și motivante. Împreună să atragem sprijinul politic, atenția mass-mediei, implicarea tinerilor pentru lărgirea numărului de participanți și susținători. Doar în felul acesta putem face o campanie pentru o generație, și pentru realizarea „Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă” (ODD) până în anul 2030.

Obiectivele:

1. INFORMAREA: Să se înțeleagă importanța activării împreună în cele 4 zone tematice.

2. ANCORAREA: Să se recunoască rolul și diferența ce poate fi făcută la locul de muncă.

3. GALVANIZAREA: Să se ajungă la alții pentru a stabilii arii de interes comun.

4. ANGAJAREA: Să se conlucreze pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă până în anul 2030.

Cele 4 zone tematice sunt:

  • mediul și schimbările climatice,
  • nutriție, siguranța alimentelor și reducerea sărăciei,
  • supraviețuire, sănătate și bunăstare,
  • productivitatea femeilor și locurile de muncă

Elemente de suport

Noi dovezi prezentate în revista medicala britanică, „The Lancet”, confirmă faptul că alăptarea optimă ar putea salva vieți: 823000 de copii și 302 miliarde $ la economia mondială, anual (*1). Alăptarea pune bazele unei mai bune stări de sănătate pentru toți copiii, atât pe termen scurt cât și pe termen lung, și beneficii pentru mame. Cu toate acestea, ratele de alăptare la nivel mondial au rămas staționare în ultimele două decenii.

Mai puțin de 40% dintre copiii sub vârsta de șase luni sunt alăptați exclusiv. De fapt, femeile se confruntă cu multe obstacole în calea alăptării: acestea pot primi informații inexacte de la furnizorii de servicii medicale, lipsa de sprijin din partea partenerilor de sex masculin în cadrul gospodăriei, acces redus la consiliere calificată, campaniile de marketing agresive ale înlocuitorilor de lapte matern, sau sunt forțate să se întoarcă la locul de muncă la scurt timp după naștere. Aceste bariere fac extrem de dificilă alăptarea exclusivă timp de şase luni (fără lichide suplimentare sau produse alimentare) și continuarea acesteia timp de doi ani sau mai mult, așa cum este recomandat de OMS1. Noi știm ce trebuie făcut pentru a sprijini şi pentru a permite mamelor să alăpteze, dar trebuie să fim mai proactivi și să antrenăm cât mai mulți oameni pentru a transforma acest lucru în realitate. Legătura dintre alăptare și ODD ne ajută să facem aceasta.

(*1) Why invest, and what it will take to improve breastfeeding practices. Rollins, Nigel C et al. The Lancet , Volume 387 , Issue 10017 , 491 - 504


Date statistice la nivel internaţional, european şi naţional privind nivelul şi dinamica fenomenului

În conformitate cu recomandările OMS (*2), alimentaţia naturală (alimentaţia exclusivă la sân) se recomandă să fie inițiată în prima oră de la naștere și să fie exclusivă până la vârsta minimă de 6 luni, fiind urmată de continuarea alăptării la cerere alături de o alimentație complementară corespunzătoare până la vârsta de 2 ani a sugarului, sau mai mult.

Deși alimentația naturală, alăptatul, este cea mai bună opțiune de alimentație a nou-născuților și sugarilor, cu beneficii deosebite și demonstrate științific asupra sănătății mamei și copilului și, de asemenea, cu beneficii asupra economiei și mediului, datele statistice asupra fenomenului ilustrează atitudini diferite de la o regiune la alta, de la o cultură la alta.

(*2) Breastfeeding in the 21st century: epidemiology, mechanisms, and lifelong effect. Victora, Cesar G. et al., The Lancet, Volume 387, Issue 10017, 475 – 490. 2016


Proporția sugarilor sub vârsta de 6 luni, alăptați exclusiv, în 2015.

Sursa: UNICEF, baze de date la nivel mondial, în 2015, pe baza MICS, DHS și alte surse reprezentative la nivel național, * Datele ilustrate pe perioada 2010-2015 (excepții India 2005-2006 și China, 2008): http://data.unicef.org/nutrition/iycf.html#sthash.W2AkjvS6.dpuf

Datele cu privire la alimentaţia naturală, alimentaţia la sân, la nivel mondial pot fi accesate pentru fiecare ţară pe site-ul OMS

Sursa:http://www.who.int/nutrition/databases/infantfeeding/countries/

Sursa:www.who.int/entity/child_adolescent_health/documents/9789241597494/en/


La nivel global doar două cincimi (2/5) dintre copii beneficiază de alăptat exclusiv, vezi figura de mai jos:


Sursa:UNICEF global databases, 2015, based on Multiple Indicator Cluster Surveys (MICS),

http://data.unicef.org/nutrition/iycf.html#sthash.oTo3JOzy.dpuf


Figura de mai sus ilustrează ratele de alăptare ale sugarilor precum și variația concediilor postnatale ale mamelor, în mai multe țări din lume. Se observă rate crescute ale nivelului alăptării în țările nordice: Suedia, Norvegia, Islanda, Canada, unde femeile beneficiază de concediu postnatal plătit, față de Anglia, Irlanda, Israel, Belgia, unde ratele alăptării sunt scăzute. Deși în SUA femeile nu beneficiază de concediu postnatal plătit, rata alăptării se situează la un nivel cel puțin comparativ cu cel european.

În Europa, în perioada 2006-2012, s-a estimat faptul că doar 25% dintre sugari au fost hrăniți exclusiv prin alăptare în primele 6 luni. Date recente privind alăptarea exclusivă din 21 de țări din regiune arată că, în medie, 13% dintre copii sunt alăptați exclusiv în primele 6 luni. Rata medie a alăptării exclusive rămâne astfel cu mult sub recomandarea globală, deși ratele variază în mod substanțial în întreaga regiune. Chiar dacă rata de inițiere timpurie a alăptării este foarte mare în unele țări, ratele exclusive de alăptare scad rapid între 4 şi 6 luni şi sunt foarte mici după 6 luni.

Conform unui studiu desfășurat în 2011 de Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului, în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi UNICEF, în Romania, rata de 12,6% este printre cele mai mici din Europa, potrivit unui comunicat al organizației „Salvaţi Copiii”, în contextul „Săptămânii Mondiale a Alăptării” care are loc în perioada 1-7 august a fiecărui an.

Date oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii cu privire la starea alimentaţiei la sân în România:


Procentaj al copiilor care au fost vreodată alăptaţi:

Total: 88,3 %

Urban: 88,0 %

Rural: 88,5%


Rata copiilor care sunt hrăniți exclusiv prin alăptare până la 6 luni:

Total: 15,8 %

Urban: 14,3 %

Rural: 17,3 %


Rata iniţierii timpurii a alăptării:

Total: 12,0 %

Urban: 10,5 %

Rural: 13,5 %


Sursa: http://www.who.int/nutrition/databases/infantfeeding/countries/rou.pdf

Nivelele de subnutriţie şi de anemie care persistă printre copii, aşa cum sunt identificate de Studiul privind Statusul nutriţional al copiilor în vârstă de până la 5 ani‚ 2005 sprijinit de UNICEF, indică obiceiuri de hrănire necorespunzătoare şi sugerează, de asemenea, un nivel scăzut de alimentaţie la sân. Doar 16% dintre copiii români au fost alimentaţi la sân exclusiv pe parcursul primelor 6 luni de viaţă în 2004, în vreme ce doar 12% dintre nou-născuţi au fost alăptaţi în prima oră de după naştere, conform Studiului Sănătăţii.

Despre alăptare

Beneficiile alimentaţiei la sân pentru copil:

  • asigură o creştere fizică şi psihică echilibrată.
  • protejează copilul de infecţii microbiene, virotice şi fungice şi reduce severitatea desfăşurării lor.
  • este uşor digerabil.
  • are temperatură optimă.
  • este steril.
  • reduce riscul enterocolitei necrozante şi a retinopatiei la prematuri.
  • reduce riscul diabetului zaharat de tip I şi tip II (mai ales alăptarea exclusivă 6 luni).
  • reduce riscul obezităţii şi al hipercolesterolemiei.
  • previne malnutriţia.
  • reduce riscul anemiei feriprive.
  • reduce riscul dezvoltării limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, ale bolilor intestinale cronice (boala Crohn, colita ulceroasă, celiachie) în copilărie şi a bolilor cardio-vasculare din perioada adultă.
  • reduce riscul morţii subite.
  • reduce riscul alergiei şi al astmului bronşic dacă alăptarea durează cel puţin 4 luni.
  • favorizează dezvoltarea muşchilor feţei, a dentiţiei şi a vorbirii.
  • asigură o dezvoltare cerebrală, cognitivă şi vizuală optimă.
  • interdependenţa reciprocă prin alăptare a mamei şi copilului fundamentează legătura mamă - copil şi reduce tulburările emoţionale şi de adaptare a copilului în adolescenţă

Beneficiile alimentaţiei la sân pentru mamă:

  • ajută involuţia uterină rapidă după naştere şi previne hemoragiile postpartum.
  • este protectivă împotriva cancerului de sân şi ovar şi a osteoporozei postmenopauzale.
  • duce la pierderea surplusului de grăsime câştigat în timpul sarcinii şi reduce riscul obezităţii pe termen lung.
  • contraceptiv (98%) numai pe perioada alăptării exclusive.
  • scade necesarul de insulină la mamele diabetice.
  • diminuează efectele endometriozei şi ajută la stabilizarea bolii.
  • este mai comodă şi mai puţin obositoare; laptele de mamă nu trebuie preparat, copilul este portabil.
  • are rol în împlinirea feminităţii şi dezvoltarea instinctelor materne.
  • realizează o legătură strânsă cu copilul.
  • economie pentru familie.

Beneficiile pentru societate:

  • economisire de valută consumată pentru achiziţionare de lapte praf
  • scad cheltuielile pentru tratarea bolilor acute şi cronice ale copilului
  • are efect ecologic pozitiv
  • populaţie sănătoasă

Dezavantajele alimentaţiei artificiale:

  • îmbolnăviri mai frecvente (infecţioase, boli cronice).
  • alergie la proteinele laptelui de vacă (diareea cronică, scădere în greutate, erupţii alergice).
  • alergie la proteinele laptelui de vacă (diareea cronică, scădere în greutate, erupţii alergice).
  • mai greu digerabil.
  • încărcare osmotică mare.
  • obezitate.
  • risc de rahitism sau anemie.
  • creşte riscul diabetului zaharat.
  • nu conţine substanţe biologice.
  • prepararea inadecvată creşte riscul malnutriţiei şi infecţiei.
  • poate produce probleme dentare (din cauza tetinei).
  • nu produce schimbări biologice în organismul mamei, nu stimulează afecţiunea.
  • încarcă bugetul familiei.

Context Legislativ European şi Naţional

  • Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă alimentaţia exclusivă la sân (alăptarea) în primele 6 luni de viată, după care se recomandă diversificarea alimentaţiei cu menţinerea pe cât posibil şi continuării alimentației la sân până la 2 ani.
    Sursa: http://www.who.int/nutrition/en/
  • Protection, promotion and support of breastfeeding in Europe: a blueprint for action (‘Protecţia, promovarea şi susţinerea alimentaţiei la sân în Europa: un plan de acţiune’) (EU Project Contract N. SPC 2002359)
  • Document prezentat la Conferinţa pentru Promovarea Alimentaţiei la Sân în Europa 18 iunie, 2004, Dublin Castle, Ireland.

Acest document se dorește a fi un plan de acţiune care să ofere guvernelor statelor membre o strategie de orientare în susţinerea şi promovarea alimentației la sân. Cele şase puncte subliniate în acest document sunt: politica şi planificarea la nivel naţional; informarea, educarea şi comunicarea (IEC) despre alăptat; pregătirea profesională; protejarea, promovarea şi susținerea alăptatului; monitorizare; cercetare.
Documentul recomandă guvernelor să formuleze politici naţionale bazate pe Strategia Globală Pentru Hrănirea Copiilor şi Nou-Născuţilor (Global Strategy on Infant and Young Child Feeding) şi să o integreze cu politicile generale ale sistemului de sănătate.

  • COM 2008 637 Proposal on pregnant and breastfeeding workers Acest document este o propunere pentru o directivă a Parlamentului și Consiliului European cu privire la modificarea Directivei 92/85/EEC a Consiliului. Această ultimă directivă se referă la introducerea măsurilor de a încuraja siguranţa şi sănătatea la locul de muncă a angajatelor gravide sau care tocmai au născut.
    Propunerea COM 2008 637 a fost înaintată în Octombrie 2008, atât Consiliului European cât şi Parlamentului European spre adoptare şi se așteaptă în momentul de faţă luarea unor decizii de către ultimele două instituţii cu privire la document.
  • LEGEA Nr. 25 din 5 martie 2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96 din 2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă. Acest act legislativ reglementează dreptul mamelor de a alăpta copiii la locurile de muncă. Legea specifică numărul pauzelor de alăptare la care au dreptul mamele, condiţiile în care acestora li se poate cere să muncească, cât şi condiţiile care trebuie puse la dispoziţie de angajator pentru a facilita alăptarea.
  • Ordinului Ministrului Sănătății nr. 377/2017 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2017 şi 2018,
    * Calendarul pentru organizarea campaniilor IEC destinate celebrării zilelor mondiale/europene și a celor cu teme stabilite pe baza unor priorităţi de sănătate specifice naţionale – anul 2017-2018 (Anexa nr. 1);
    * Metodologia pentru proiectarea, monitorizarea, colectarea şi analiza datelor, evaluarea şi raportarea implementării campaniilor IEC destinate celebrării zilelor mondiale/europene, conform calendarului pentru anul 2017-2018. (Anexa nr. 2);
  • Strategia Națională de Sănătate 2014-2020, elaborată de Ministerul Sănătății în 2014

Politici, strategii, planuri de acţiune şi programe existente

Săptămâna Mondială a Alimentației la Sân este celebrată în fiecare an în perioada 1-7 august în peste 120 de ţări pentru a încuraja alimentația la sân şi pentru a îmbunătăţi starea de sănătate a copiilor din întreaga lume. SMAS celebrează Declaraţia Innocenti elaborată de politica OMS şi UNICEF - factorii de decizie în august 1990 pentru a proteja, promova şi sprijini alăptarea. Alimentația la sân este cea mai bună modalitate de a furniza nou-născuţilor substanţele nutritive de care au nevoie. OMS recomandă alăptarea exclusivă până la vârsta de şase luni.

Este timpul pentru acțiune după 15 ani de Strategie Globală și 25 de ani de Săptămâna Mondială a Alimentației la Sân

În urmă cu 25 de ani, Alianța Mondială a Alimentației la Sân (WABA) a lansat prima campanie „Săptămâna Mondială a Alimentației la Sân” cu tema: „Spitalul prieten al bebelușilor”. Multe s-au întâmplat în ultimii 25 de ani. A venit vremea să sărbătorim dar și să ne reamintim și să înțelegem ce s-a întâmplat, și de ce, și să stabilim ce se mai poate face în plus pentru a susține mamele, astfel încât să-şi poată hrăni şi îngriji copiii.


Care este Strategia Globală?

OMS și UNICEF, împreună, au lansat și au dezvoltat „Strategia Globală pentru alimentația bebelușilor și copiilor” în anul 2002, reafirmând cele 4 obiective Innocenti stabilite în 1995 și au adăugat obiective suplimentare. Strategia globală a identificat o nevoie clară pentru practici de alimentație optimă în vederea reducerii malnutriției și a sărăciei. Este bazată pe o abordare orientată în jurul drepturilor omului și cere dezvoltarea unor politici complete pentru alimentația bebelușilor și copiilor mici. Oferă sfaturi cu privire la protejarea, promovarea și suportul acordat alăptării la sân în primele 6 luni și continuării acesteia până la 2 ani, alături de o alimentație diversificată începând cu vârsta de 6 luni.
http://worldbreastfeedingweek.org


De ce și cum trebuie monitorizat nivelul de implementare a strategiei globale?

În perioada 2004-2005, Rețeaua Internațională de Acțiune pentru Alimentația Bebelușilor (IBFAN), unul dintre partenerii principali ai Alianței Mondiale a Alimentației la Sân (WABA), a lansat inițiativa Trenduri la Nivel Mondial în Alimentația la Sân (WBTi), pentru a urmări, evalua și monitoriza implementarea strategiei globale. Potrivit Raportului asupra Stării Copiilor în Lume în 2011, din 136,7 milioane nou-născuți, doar 32,6% sunt hrăniți prin alăptare în primele 6 luni. Potrivit evaluării WBTi în 40 de țări, majoritatea acestora nu au o politică de alimentație a copiilor mici eficace și cu un buget adecvat implementării acesteia. Pentru a face posibilă creșterea ratelor de alăptare este important de evaluat politicile și programele existente și de a acționa în concordanță.

Materiale de susținere a campaniei:

1. Formular de susținere a campaniei

2. Link-uri :