Convulsiile si epilepsia au mecanism patogenetic si manifestari clinice asemanatoare, motiv pentru care unii autori considera sinonimi cei doi termeni, singura deosebire fiind reprezentata de caracterul repetitiv si tendinta de cronicizare a epilepsiei.
Convulsiile sunt contracturi tonice, clonice sau tonico clonice asociate sau nu cu tulburari ale starii de constienta.
Epilepsia este caracterizata de crize bruste si repetate datorate perturbarii unor functii cerebrale motorii, senzoriale, vegetative si psihice.
Statusul epileptic este criza de convulsii care dureaza 20 -30 de minute, sau doua crize succesive, fara restabilirea cunostintei.
Etiologie:
- Boli acute ale sistemului nervos central;
- meningita, encefalita;
- tromboflebita cerebrala, hemoragie.
- Boli extracerebrale
- convulsiile febrile;
- convulsiile metabolice;
- convulsiile hipocalcemice, hipomagneziemice, hipoglicemice, hiponatremice, deficit vitamina B6, hipoxice;
- convulsiile din intoxicatii acute si cronice (organofosforice, analeptice, aminofilina, plumb);
- convulsiile din cadrul encefalopatiei hipertensive;
- crize neaccidentale recurente epileptice.
In functie de gradul de cunoastere al simptomelor, putem vorbi de:
- Epilepsia esentiala idiopatica – in aceasta situatie cauza nu este identificata;
- Epilepsia organica simptomatica – aparitia epilepsiei este o consecinta a unor leziuni organice la nivelul sistemului nervos central, leziuni postanoxice, leziuni posttraumatice, boli degenerative ale sistemului nervos central, tumora cerebrala.
Tabloul clinic:
Crize generalizate in care este interesata la inceput musculatura intregului corp, iar electroencefalograma, in perioada critica, evidentieaza descarcari bilaterale sicrone si simetrice.
Convulsiile generalizate tonico clonice (grand mal) sunt caracterizate de spasme ale intregului corp si pierderea totala a constientei si cuprind urmatoarele fazele:
– faza clonica ce se manifesta prin contractura spastica a tuturor grupelor musculare preponderent extensorii. In timpul acestei faze globii oculari sunt deviati cranial cu plafonarea privirii si este interesata si musculatura respiratorie. Cianoza (coloratia albastra-vinetie a pielii si a mucoaselor din cauza unei insuficiente oxigenari a sangelui) este prezenta constant din cauza respiratiei ineficiente, iar bolnavul este inconstient. Aceasta faza dureaza 10-20 de secunde si este urmata de o faza tonica.
– faza tonica se manifesta prin tremuraturi sau secuse la musculatura membrelor sau fetei, iar limba poate fi muscata. Aceasta faza dureaza aproximativ 20 secunde – 3 minute.
– faza de rezolutie musculara urmeaza celor precedente.
Prognosticul copiilor cu convulsii este dat de boala de baza.
Convulsiile atipice sunt frecvente la prematur si nou nascutul la termen. Ele constau in clipiri repetate, nistagmus, miscari de suctiune, miscari de masticatie ale buzelor, miscari de pedalare ale extremitatilor. Ele se pot asocia cu tulburari de respiratie si crize de apnee.
Convulsiile tonice pot fi: focale asimetrice si generalizate simetrice, cu tabloul de flexie sau extensie a unor extremitati.
Convulsiile clonice sunt contractii ritmice ale unor grupe musculare la nivelul fetei, membrelor, sau trunchiului si pot fi focale sau multifocale.
Convulsiile mioclonice dispar pana la varsta de 6 luni, ele nu sunt cauzate de leziuni cerebrale sau tulburari metabolice, fiind frecvente atat in timpul somnului, cat si in starea de veghe. Nu sunt insotite de modificari ale electroencefalogramei.
Etiologie la nou nascut:
– encefalopatia hipoxic ischemica este cea mai importanta cauza a convulsiilor in primele 3 zile de viata;
– ischemia cerebro-vasculara;
– infectii ale sistemului nervos central: meningita – encefalita – malformatii ale sistemului nervos central;
– tulburari metabolice;
– sindromul de abstinenta la nou nascutul al carui mama consuma cocaina, heroina;
– convulsii neonatale benigne – se transmit autosomaldominante, apar in primele doua trei zile postnatal si dispar la doua trei saptamani. Dezvoltarea ulterioara a copiilor este normala.
– convulsiile piridoxinosensibile sau deficitul de vitamina B6.
Diagnosticul corect al convulsiilor insumeaza anamneza corecta, examenul fizic, si examinarile paraclinice.
Convulsiile generate de febra reprezinta cea mai frecventa cauza de convulsii la copii mai mici de 5 ani, atacul convulsiv fiind generalizat tonico clonic, cu pierderea constiintei in absenta leziunilor cerebrale sau a bolilor decelabile. Majoritatea convulsiilor febrile apar prin cresterea rapida a febrei, deci, la debutul unei boli infectiioase.
Conduita convulsiilor febrile: administrare de desitin, diazepam, clonazepam, scaderea sub 38 grade antipiretice, tratamentul bolii de baza care le-a provocat, monitorizarea temperaturii si profilaxia acuta anticonvulsivanta pana la disparitia febrei.
Tratamentul general al convulsiilor se realizeaza prin corectarea tulburarilor electrolitice metabolice (hipoglicemie, hipocalcemie, hipomagneziemie, deficit de Vitamina B6) si controlul convulsiilor cu anticonvulsivante (fenobarbital, fenitoina, desitin, paraldehida, lidocaina).
Tratamentul anticonvulsivant este stabilit doar de catre medic, iar continuarea pana la un an si decizia de a mentine sau intrerupe tratamentul este discutata de specialisti.
Cand apar convulsii recurente in ciuda tratamentului, pacientul se considera epileptic si este tratat pentru a realiza un control optimal al convulsiilor. Administrarea tratamentului cu fenobarbital timp de mai multe zile sau saptamani nu produce efecte adverse, in timp ce administrarea fenobarbitalului pe o perioada de luni sau ani cauzeaza tulburari de maturare a functiilor neurologice.
PROGNOSTICUL CONVULSIILOR IN RAPORT CU FACTORUL ETIOLOGIC (VOLPE JJ)
ETIOLOGIA CONVULSIILOR | DEZVOLTARE NORMALA |
encefalopatie hipoxic ischemica | 50% |
hemoragie cerebrala | < 10% |
hemoragie subarahnoidiana | 90% |
hipocalcemie debut precoce | 50% |
hipocalcemie debut tardiv | 100% |
hipoglicemie | 50% |
meningita bacteriana | 50% |
malformatii ale sistemului nervos central | 0% |
Dr. Inceu Mimi Tita
Medic Primar Pediatru