Menopauza este o etapă naturală în viața femeii, marcată de încetarea menstruațiilor și scăderea treptată a secreției hormonilor ovarieni. Această tranziție, care se instalează în jurul vârstei de 45–55 de ani, este adesea însoțită de simptome vasomotorii (bufeuri, transpirații nocturne), schimbări emoționale și tulburări de somn. Studiile arată că peste 50% dintre femeile aflate la menopauză se confruntă cu dificultăți de somn, ceea ce poate afecta atât sănătatea fizică, cât și pe cea psihică.
Tipuri de tulburări de somn întâlnite în menopauză
– insomnia de adormire – dificultatea de a adormi, chiar și în condiții de oboseală.
– insomnia de menținere – treziri frecvente pe parcursul nopții.
– trezirea precoce – trezire la ore matinale, cu imposibilitatea de a readormi.
– somn fragmentat – calitate redusă a somnului, chiar dacă durata totală pare suficientă.
– tulburări respiratorii în somn (apnee obstructivă) – mai frecvente după instalarea menopauzei.
De ce apar tulburările de somn în menopauză?
1. Scăderea estrogenilor
– Estrogenii influențează producția de serotonină și melatonină – neurotransmițători esențiali pentru ciclul somn–veghe.
– Deficitul de estrogen determină instabilitate vasomotorie, manifestată prin bufeuri și transpirații nocturne care fragmentează somnul.
2. Scăderea progesteronului
– Progesteronul are efect sedativ și anxiolitic natural. Diminuarea lui reduce capacitatea organismului de a se relaxa și favorizează insomnia.
3. Modificarea secreției de melatonină și cortizol
– Odată cu înaintarea în vârstă, secreția de melatonină scade, iar nivelul cortizolului devine mai puțin bine reglat, afectând calitatea somnului.
4. Factori psihologici și emoționali
– Anxietatea, depresia și schimbările de dispoziție, asociate cu menopauza, sunt corelate direct cu insomniile cronice.
5. Boli asociate
– Hipotiroidism, hipertensiune, obezitate, dureri osteoarticulare sau apneea de somn pot contribui la tulburările nocturne.
Consecințele lipsei de somn
– oboseală cronică și dificultăți de concentrare.
– scăderea memoriei și a performanței cognitive.
– accenturarea simptomelor de anxietate și depresie.
– creșterea riscului cardiovascular și metabolic.
– afectarea sistemului imunitar și accelerarea proceselor de îmbătrânire.
Management și opțiuni de tratament
- Măsuri de igienă a somnului
– Program regulat de somn (aceeași oră de culcare și trezire).
– Evitarea ecranelor cu cel puțin o oră înainte de culcare.
– Limitarea cofeinei, alcoolului și nicotinei.
– Crearea unui mediu optim: cameră răcoroasă, întunecată, liniștită. - Activitate fizică regulată
Exercițiile aerobice moderate și yoga reduc nivelul de stres, reglează temperatura corpului și contribuie la echilibrul hormonal. - Suplimente și terapii non-hormonale:
– Melatonină – utilă în reglarea ritmului circadian.
– Fitoterapice – soia, trifoi roșu, extracte cu fitoestrogeni.
– Remedii naturale – valeriană, passiflora, lavandă. - Terapie de substituție hormonală (TSH)
Reprezintă cea mai eficientă metodă pentru reducerea bufeurilor și transpirațiilor nocturne. Se recomandă individualizat, după evaluare medicală completă. - Tratament medicamentos (în cazuri selectate)
La recomandarea medicului, se pot utiliza hipnotice sau antidepresive cu efect asupra somnului, dar doar pe termen scurt și cu monitorizare.
Concluzie
Tulburările de somn în menopauză au cauze multiple – hormonale, psihologice și legate de vârstă. Ele nu trebuie ignorate, pentru că lipsa unui somn de calitate afectează sănătatea generală și accelerează îmbătrânirea. Printr-o evaluare corectă și un plan de tratament personalizat, fiecare femeie poate redobândi un somn odihnitor și o calitate a vieții mai bună.
Dr. Iblam Melis – medic specialist obstetrica-ginecologie.
